Situaţie fără precedent la o licitaţie organizată de Primăria municipiului Botoşani. O firmă care a făcut proiectul de modernizare a unei şcoli participă la licitaţie ca şi constructor. Este vorba de societatea comercială Trust Construct Proiect SRL Iaşi, care a întocmit proiectul de reabilitare şi modernizare a Școlii Gimnaziale ”Sfânta Maria”, care răspunde la toate clarificările constructorilor, pe durata procedurii de achiziţie publică, dar care vrea să execute şi lucrările.
Conflict de interese sau „inginerie” administrativă?
În timp ce primăriile din România se luptă pentru fiecare euro din fonduri europene, în municipiul Botoșani, o investiție de 10.923.116,03 RON (fără TVA) stă pe un butoi de pulbere juridic. Un mecanism periculos, în care cel care a desenat proiectul și a stabilit soluțiile tehnice și cantitățile de lucrări ar putea fi lăsat să liciteze pentru execuție, pune sub semnul întrebării nu doar moralitatea procedurii, ci însăși existența finanțării nerambursabile. Motivul? O încălcare flagrantă a principiilor de imparțialitate pe care Comisia Europeană le monitorizează cu „toleranță zero”.
Contractul în cauză, al cărui inițiator este Municipiul Botoșani, iar beneficiar este Școala Gimnazială ”Sfânta Maria” Botoșani, este finanțat din bugetul local, bugetul național și din Contractul de finanțare nr. 774/29.10.2025, în vederea realizării măsurilor de eficiență energetică, și constă în reabilitarea clădirii. Clădirea care urmează a fi reabilitată este situată pe Aleea Pacea nr. 7, municipiul Botoșani.
Riscul financiar: Corecții de 100% din banii europeni
Nu este vorba de simple interpretări, ci de exemple concrete publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (Comunicarea Comisiei - Orientările privind evitarea și gestionarea conflictelor de interese în temeiul Regulamentului financiar (2021/C 121/01)). Comisia Europeană a catalogat situații identice cu cea de la Municipiul Botoșani drept conflicte de interese care atrag neeligibilitatea integrală a cheltuielilor.
Exemple de situații în care au apărut conflicte de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice: „Într-o procedură [...] acționarul societății câștigătoare a fost, de asemenea, administratorul societății de consultanță care a oferit servicii autorității contractante cu privire la documentația tehnică. Autoritatea contractantă nu a luat măsurile adecvate pentru a evita orice denaturare a concurenței. În consecință, cheltuielile [...] au fost neconforme (neeligibile pentru cofinanțare).” (sursa: Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 9.4.2021, C 121/p.28)
Arbitrul care scrie regulile și apoi „joacă” pentru 11 milioane
În municipiul Botoșani, proiectantul care a elaborat specificațiile tehnice nu doar că licitează pentru execuție, dar a și oferit suport autorității în formularea răspunsurilor la clarificări pe parcursul licitației.
Această dublă calitate de „autor al regulamentului” și „competitor” creează un avantaj injust. Conform jurisprudenței UE, simpla publicare a răspunsurilor nu este suficientă pentru a „remedia” distorsionarea concurenței, atâta timp cât proiectantul a avut acces la strategiile și întrebările confidențiale ale altor constructori.
Cine va plăti nota de plată?
Dacă scenariul de la exemplul din Jurnalul Oficial al UE se repetă, mecanismul este simplu și dureros pentru localnici:
Auditul European va identifica conflictul de interese.
Finanțarea nerambursabilă va fi retrasă (corecție de 100%).
Suma de 10,9 milioane RON (plus TVA) va trebui acoperită integral din bugetul local, adică din taxele și impozitele cetățenilor din municipiul Botoșani.
„Frăția tăcerii” între Proiectant și Constructor
Pe lângă riscul financiar, apare și cel tehnic. Într-un proiect sănătos, constructorul reclamă greșelile proiectantului. Dacă găsește o greșeală în planșe care îl împiedică să lucreze, constructorul sesizează imediat Autoritatea: „Proiectul e greșit, cereți socoteală proiectantului!”.
Dar dacă Proiectantul este și Constructor, asistăm la o „frăție a tăcerii”:
Greșelile de proiectare vor fi ascunse sub preș: Niciun constructor nu se va reclama pe sine în calitate de proiectant. Dacă o fundație e proiectată greșit, el o va „drege” din execuție, fără ca beneficiarul să afle vreodată de riscurile structurale.
Greșelile de execuție devin invizibile: În mod normal, proiectantul asigură asistența tehnică și raportează dacă constructorul fură la materiale sau sare peste etape. În acest scenariu, „controlorul” se felicită pe sine pentru „munca bine făcută”.
Nu confundați situația de față cu contractele de ”proiectare și execuție”!
Susținătorii acestor practici invocă adesea contractele de tip „Design & Build”. Este o confuzie voită și periculoasă.
În contractul de „Proiectare și Execuție”, prețul este de obicei forfetar, iar riscul erorilor de proiectare sau a omisiunilor din listele de cantități este asumat contractual de firmă de la bun început.
În cazul unei licitații doar pentru execuție, bazată pe un proiect deja făcut, listele de cantități sunt „sfinte”. Dacă proiectantul-ofertant a „uitat” intenționat 1000 de metri cubi de beton în liste, el va licita un preț mic pentru a câștiga, știind că ulterior va cere bani în plus prin acte adiționale, pe care tot el, ca proiectant, le va justifica drept „imprevizibile”.
Concluzie: O invitație la transparență
Când un proiectant ajunge să răspundă la clarificările propriilor competitori și apoi să execute propria lucrare, beneficiarul rămâne fără singurul său aliat tehnic independent.
Rămâne o întrebare legitimă pentru orice ordonator de credite: Cine vă protejează interesele pe șantier, când cel care verifică este aceeași persoană cu cel care încasează banii pentru lucrare? Într-un sistem sănătos, cineva trebuie să aibă interesul să spună „Nu e bine!”. În acest scenariu, toată lumea va spune „E perfect!”, în timp ce fisurile – și la propriu, și la figurat – vor apărea abia după ce garanția expiră.
Cetățenii din Botoșani trebuie să știe: dacă această licitație va fi contestată sau auditată cu „lupa” europeană, riscul ca proiectul să devină o povară exclusivă pe spatele bugetului local este imens. Într-o competiție corectă, cel care scrie regulile jocului nu are voie să fie și cel care câștigă premiul.
Nu este vorba doar despre nedreptatea față de alți constructori, ci despre riscul ca proiectul să fie viciat. Când proiectantul este și executant, dispare sistemul de „checks and balances” (control și echilibru).
Într-adevăr, legislația națională nu interzice explicit participarea proiectantului. Însă aici apare marea capcană: există o diferență uriașă între o procedură care pare legală pe hârtie și una care este eligibilă pentru finanțare europeană.
În timp ce Legea 98/2016 lasă o portiță deschisă, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (C 121/2021) o închide brutal în fața celor care ignoră conflictul de interese. Comisia Europeană nu se lasă păcălită de „măsuri de remediere” pur formale atunci când un proiectant ajunge să gestioneze clarificările propriilor competitori.
13 asocieri de firme din Botoşani, Suceava, Iaşi sau Bistriţa vor să câştige contractul de peste 10 milioane de lei pentru reabilitarea și modernizarea Școlii Generale Sfânta Maria Botoșani, fosta Școala 16.
Banii care sunt asigurați prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, din Fondul European de Dezvoltare Regională, Apel: Investiții în clădirile publice în vederea creșterii eficienței energetice.
Iată care sunt cele 13 oferte depuse:
Proiect finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, Măsura 19 – LEADER, in cadrul Asociatiei GAL Codrii de Arama - www.codriidearama.eu
