Boboteaza sau Botezul Domnului, ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul, se sărbătorește de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 ianuarie. În ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, se tine post negru, nu se mănâncă si nu se bea nimic.

Canoanele Bisericii învată cã în Ajunul Bobotezei se ajuneazã total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbãta, nu se tine post negru.

Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolelor IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post si rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si să se împărtăsească. Astăzi, crestinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintită – Agheasma Mare. Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei.

Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfintite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfântului si Marelui Mir.

• Ajunul Bobotezei se serbeazã prin post, deoarece se spune cã cine va posti în ajun de Boboteazã va avea noroc tot anul.
• În noaptea de Boboteazã se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplineste dorințele.
• Ajunul Bobotezei este ziua în care fetele nemăritate își pot visa alesul. Ele trebuie să ceară sau să fure de la preot un fir de busuioc sfințit pe care să îl pună sub pernă în noaptea de dinainte de Bobotează sau să își lege pe degetul inelar un fir de mătase roșie și unul de busuioc cu care să doarmă la mână.
• Un alt mod de a-și putea afla ursitul este să pună pe pervazul geamului o crenguță de busuioc. Dacă a doua zi aceasta este acoperită de brumă însemnă că se vor căsători cu un bărbat bogat, iar în caz contrar ele se vor mărita cu un fecior sărac.
• În ajun de Bobotează existã si superstitia conform căreia dacă o femeie se împiedicã si cade pe gheată, atunci,  în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.
• O altã superstitie ne mai spune cã cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.
• Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe. Dacă în ajun de Bobotează picură din streasină atunci va fi o vară ploioasã. Dacã ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios.
• În directia în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an. Dacã în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu „Iordanul” prin sate, îi va scârtâi zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat si rodnic.
• Primește preotul în casă! Este o tradiție ca în ziua de dinaintea botezului Mântuitorului preotul să treacă cu Iordanul pe la fiecare gospodărie pentru a sfinți locuințele și persoanele din acestea.

Urmareste-ne pe Google News