Un funcţionar din cadrul Primăriei Coşula a fost condamnat de Tribubnalul Iaşi pentru fraudă cu fonduri europene. Este vorba de Mihai Ghiorghiu care a primit o pedeapsă de un an și opt luni de închisoare, cu suspendare, pentru complicitate la folosirea de documente false în vederea obținerii pe nedrept de fonduri europene și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Botoşăneanul a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei într-un dosar anchetat de procurorii Parchetului European. Dosarul i-a vizat şi pe fostul primar din Coşula, Mircea Acatrinei, care a decedat în 2024, dar şi actualul primar Neculai Şchiopu, care la momentul săvârşirii faptelor era viceprimar.
Primăria comunei Coșula din județul Botoșani a demarat în 2018 un proiect vizând îmbunătățirea situației comunității rome, scrie Ziarul de Iaşi. Proiectul „Combaterea sărăciei prin măsuri inovative” avea o valoare totală de 17,77 milioane lei și viza îndeplinirea a 10 obiective, de la limitarea abandonului școlar și orientarea pe piața muncii, până la crearea de locuri de muncă și sprijinirea deschiderii de noi afaceri. Unul dintre obiective era creșterea gradului de confort prin montarea de sisteme de panouri fotovoltaice în 41 de gospodării și reabilitarea a 27 de locuințe. Pentru aceasta fusese alocată o sumă de 1,18 milioane lei din totalul finanțării. Doi funcționari din cadrul primăriei au fost desemnați ca „experți locuire” pentru a supraveghea buna derulare a lucrărilor, ei urmând să beneficieze de un spor la salariu de 30%. Mihai Ghiorghiu răspundea de 13 case.
„Lucrările nu erau finalizate şi cunoşteam acest lucru, nici nu am fost la faţa locului să verificăm exact stadiul lor, dar am semnat întrucât primarul ne-a ameninţat pe toţi că ne dă afară dacă nu semnăm”, a explicat funcționarul.
Pe hârtie, proiectul a mers brici. A fost organizată o licitație, adjudecată de SC Cornell’s Floor SRL, o firmă „abonată” la lucrări pe bani publici în județele Botoșani și Suceava. S-a deschis șantierul, s-au întocmit situații de lucrări și facturii, s-au solicitat rambursări ale cheltuielilor. Autoritatea de Management a programului de finanțare a aprobat plata exclusiv pe baza documentelor prezentate de primărie, fără verificări la fața locului. Că lucrurile s-au petrecut altfel s-a constatat abia la un control efectuat în ianuarie 2023. Au fost verificate 25 din cele 27 de case, la două vizita neputând avea loc pentru că proprietarii erau plecați. La niciuna din cele 25 de case controlate lucrările nu se ridicau la nivelul celor declarate. La multe, nici măcar nu erau terminate, iar la câteva, nici măcar nu începuseră. La două case, lucrările fuseseră executate în proporție de 15%. La alta, 18%. La alte patru, 20%. Doar la câteva se făcuseră 70-80% din totalul lucrărilor plătite deja.
În fapt, după cum aveau să constate ulterior procurorii, din 10 obiective ale proiectului, la 8 se identificaseră nereguli. În cazul celor 27 de case, niciuna nu era de fapt o locuință dărăpănată, salvată de la autodemolare cu banii europeni. Toate erau construcții noi, ridicate de localnici, la care primăria contribuise, într-o măsură mai mică sau mai mare. La una fuseseră trimiși patru oameni să ajute, la alta se dăduseră materialele necesare acoperișului, la alta, o parte din faianță și parchetul și așa mai departe. Oamenii fuseseră mulțumiți să primească ceva ajutor și semnaseră toate hârtiile ce le fuseseră puse în față.
Într-una dintre situații, citată în dosar, unei localnice i se spusese că i se va construi o casă nouă, cu bani europeni, cea veche urmând să fie demolată. Urma să contribuie și ea cu bani, fără a i se spune cu cât. Până la urmă, ea pusese 30.000 de lei, lucrările fuseseră făcute de fratele său și de meseriași plătiți de acesta, cu materialele furnizate de primărie, dar de proastă calitate și în cantități mult mai mici decât cele necesare. Nu primise var, amorsă, polistiren, cabluri electrice sau căpriori. Casa încă nu era gata, femeia locuind în continuare în vechea locuință. Fusese inspirată să nu o demoleze. Femeia nici nu auzise de Cornell’s Floor SRL, firma care, pe hârtie, îi reabilitase casa. Cu diverse variații, de la caz la caz, așa se prezenta situația și în cazul celorlalte locuințe.
Mihai Ghiorghiu a mărturisit că semnase procesele verbale care atestau finalizarea lucrărilor la cele 13 case de care răspundea, deși știa prea bine că lucrurile nu stăteau așa.
„Primarul Acatrinei Mircia, în general de la începutul proiectului, ne-a spus tuturor celor implicaţi în proiect că, dacă nu facem cum dictează el, ne va da afară. În aceste condiţii am încheiat şi semnat cele 13 procese-verbale pe care le-am predat la secretariatul primăriei pentru a fi depuse în proiectul «Combaterea sărăciei prin măsuri inovative», moment de la care, atât eu cât şi celălalt expert locuire, am ieşit şi oficial din proiect”, a spus Ghiorghiu.

Proiect finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, Măsura 19 – LEADER, in cadrul Asociatiei GAL Codrii de Arama - www.codriidearama.eu